Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este una dintre cele mai frecvente tulburări cronice ale tractului gastrointestinal superior. Se caracterizează prin „simptome sau complicații care rezultă din refluxul conținutului gastric în esofag sau dincolo, în cavitatea bucală (inclusiv laringe) sau plămân”, conform Ghidurilor Americane pentru Diagnosticul și Managementul BRGE. Afecțiunea poate fi cu sau fără eroziuni la examenul endoscopic.
Numărul estimat de persoane care suferă de BRGE la nivel global este de 1,03 miliarde. România se află printre statele cu cea mai înaltă prevalență: 30 – 34.9%.
Deși dovezile privind evitarea anumitor alimente sau compuși alimentari pentru gestionarea simptomelor BRGE sunt limitate, sunt recenzii sistematice care au arătat că expunerea la alcool, consumul de ciocolată, mesele bogate în grăsimi și băuturile carbogazoase scad presiunea sfincterului esofagian inferior, favorizând astfel refluxul.
Consumul de fructe și legume în asociere cu BRGE a constituit, de asemenea, subiectul unor cercetări, unele indicând efectul protector al acestor alimente, iar altele semnalând anumite riscuri. Câteva mecanisme fiziologice au explicat corelația probabilă dintre consumul de fructe și legume cu reducerea simptomelor BRGE. În mediul acid al stomacului, cantități mari de oxid nitric sunt produse neenzimatic din nitriții din dietă. Oxidul nitric are un efect relaxant puternic asupra sfincterului esofagian inferior și poate promova refluxul. Fibrele alimentare sunt cunoscute ca având rolul de a capta nitriții din stomac, scăzând astfel disponibilitatea substratului pentru sinteza neenzimatică de oxid nitric. În plus, fructele și legumele sunt surse bogate în vitaminele A și C, cu rol în stoparea dezvoltării BRGE.
În anul 2017 a fost realizat un studiu transversal pe personalul non-universitar al Universității de Științe Medicale din Iran care lucrau în diferite centre. În studiu au fost incluși 3979 de adulți și a fost utilizat un chestionar validat de frecvență alimentară, cu scopul de a evalua relația dintre consumul regulat de fructe și legume și BRGE. Prezența arsurilor retrosternale ocazionale sau mai frecvente în decursul a trei luni a fost considerată ca BRGE. Aporturile alimentare obișnuite timp de un an au fost evaluate folosind un chestionar de frecvență alimentar semi-cantitativ, autoadministrat, validat, care a inclus 36 de întrebări pentru a evalua aportul de fructe și legume consumate cel mai frecvent (crude sau gătite ca feluri de mâncare mixte). Acele fructe și legume care se consumă crude sunt: castraveții, roșiile, curmalele, stafidele, ierburi, fructe de pădure, salată, citrice, mere sau pere, cireșe, caise, prune, ceapă crudă, kiwi, căpșuni, struguri, rodie, dude, banane, smochine și sucuri de fructe. De asemenea, au fost distribuite chestionare standard pentru a colecta informații despre vârstă, sex, statutul educațional, greutatea, înălțimea, statutul de fumător (nefumător, fost fumător și actual fumător) și prezența sau absența diabetului zaharat. În plus, a fost evaluat nivelul de activitate fizică a participanților la studiu, frecvența consumului de ceai și alte băuturi înainte, după sau în timpul meselor, regularitatea meselor și calitatea mestecării alimentelor. Rezultatele acestui studiu au indicat faptul că participanții cu cel mai mare consum de fructe și legume (cumulat) au avut un risc cu 33% mai mic de BRGE (OR = 0,67, IC 95%: 0,51-0,88), iar participanții cu indice de masă corporală mai mare de 25 kg/m2 și un consum mai mare de fructe și legume au avut un risc cu 53% mai mic de BRGE (OR = 0,47, IC 95%: 0,32-0,69). Analiza stratificată în funcție de sex a arătat că un consum mai mare de fructe și legume la femei a fost asociat cu un risc cu 36% mai scăzut de BRGE (OR = 0.64, 95% CI: 0.45–0.91), în timp ce la bărbați nu au rezultat legături semnificativ statistice între consumul crescut de fructe și legume și BRGE. Autorii au concluzionat că studiul confirmă o asociere inversă între consumul de fructe și legume, și riscul de BRGE în rândul adulților iranieni, iar creșterea aportului de fructe și legume ar putea fi o strategie importantă în prevenirea și gestionarea BRGE.
Recomandările pentru tratament pot varia de la măsuri de stil de viață la tratament medicamentos și, dacă este necesar, chirurgicale. Inițial, dacă nu există simptome de alarmă și nu este afectată calitatea vieții, afecțiunea poate fi abordată prin modificări ale stilului de viață, antiacide, alginați sau antagoniști ai receptorilor histaminei 2 (H2RA) și/sau inhibitori ai pompei de protoni (IPP).
În ce privește abordarea nutrițională terapeutică pentru BGRE, aceasta rămâne una individualizată, recomandările generale de creștere a aportului de fructe și legume, sau cele de excludere a unor potențiali factori alimentari declanșatori nu se pot aplica ad-litteram tuturor categoriilor de pacienți.
Surse:
Nirwan, J.S., Hasan, S.S., Babar, ZUD. et al. Global Prevalence and Risk Factors of Gastro-oesophageal Reflux Disease (GORD): Systematic Review with Meta-analysis. Sci Rep 10, 5814 (2020). https://doi.org/10.1038/s41598-020-62795-1
Keshteli AH, Shaabani P, Tabibian SR, Saneei P, Esmaillzadeh A, Adibi P. The relationship between fruit and vegetable intake with gastroesophageal reflux disease in Iranian adults. J Res Med Sci. 2017 Nov 28;22:125. doi: 10.4103/jrms.JRMS_283_17. PMID: 29259636; PMCID: PMC5721491.
Katz, P. O., Gerson, L. B., & Vela, M. F. (2013). Guidelines for the diagnosis and management of gastroesophageal reflux disease. The American journal of gastroenterology, 108(3), 308–329. https://doi.org/10.1038/ajg.2012.444
Referent științific: Loredana Lăpușanschi
Comments